Guvernul va dubla pragul de la care sunt permise achizițiile publice fără licitație, la 30.000 euro

Pragul valoric al contractelor de la care autoritățile pot cumpăra direct produse, servicii sau lucrări, fără a fi obligate să inițieze licitații publice, va fi dublat, de la 15.000 euro la 30.000 euro, pentru achizițiile sub acest plafon urmând să fie eliminată și garanția de participare, informează Mediafax.

Noile reguli sunt incluse într-un proiect de ordonanță de urgență care modifică legislația achizițiilor publice și care a fost discutat deja în Guvern în primă lectură.

Autoritatea contractantă trebuie să transmită către Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), în cel mult cinci zile de la data realizării unei achiziții directe a cărei valori estimate depășește echivalentul în lei a 3.000 euro, o notificare privind denumirea și datele de identificare ale operatorului economic, obiectul și valoarea achiziției, cantitatea achiziționată.

Modificările sunt argumentate în document prin „flexibilizarea și transparentizarea” procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, având în vedere și gradul scăzut de absorbție a fondurilor europene.

Ordonanța ridică ușor și plafoanele pentru care sunt obligatorii regulile aferente unei achiziții publice, stabilind că legislația în domeniu se aplică pentru un contract a cărui valoare estimată este egală sau mai mare decât echivalentul în lei al 5 milioane euro (față de 4,84 milioane euro în prezent), în cazul lucrărilor, sau este egală sau mai mare decât echivalentul în lei al 200.000 euro (față de 193.000 euro), în cazul unui contract de servicii.

Majorarea plafoanelor are consecințe directe asupra limitelor în cadrul cărora autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un anunț de intenție. Pentru publicarea anunțului de achiziție în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pragul valoric al contractului de furnizare sau de servicii crește de la 125.000 euro la 130.000 euro și de la 387.000 euro la 400.000 euro, în funcție de tipul autorității contractante, și de la 4,84 milioane euro la 5 milioane euro pentru un contract de lucrări.

„În orice situație, autoritatea contractantă asigură, la cerere, operatorilor economici implicați acces la informațiile din ofertele contracandidaților”, este o altă prevedere din proiectul de ordonanță, argumentată prin „creșterea transparenței în proceduri și eliminarea practicilor actuale, excesive, de ascundere a unor informații sub pretextul confidențialității lor”.

În cazul în care obiectul contractului de lucrări îl constituie execuția unui ansamblu de lucrări care presupune și furnizarea de echipamente, instalații, utilaje sau alte dotări aferente, atunci valoarea estimată va fi determinată avându-se în vedere valoarea totală a întregului ansamblu. Valoarea estimată va cuprinde însă și procentul de „diverse și neprevăzute”, așa cum acestea au fost definite de către proiectant în devizul general calculat. Astfel, valoarea contractului va fi estimată de către compartimentul de achiziții-investiții al autorității contractante pe baza devizului general întocmit de către proiectant.

„Candidatul/ofertantul nu are dreptul ca, în cadrul aceleiași proceduri, să fie nominalizat ca subcontractant în cadrul unei oferte și ca terț susținător în cadrul aceleiași sau unei alte oferte, sub sancțiunea excluderii acesteia din urmă”, este o altă măsură prezentată în ordonanță cu scopul de a elimina înțelegeri posibile sau presiuni asupra ofertanților din partea furnizorului unic.

Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice va evalua, înainte de transmiterea spre publicare a anunțului de participare, conformitatea documentației de atribuire, dar fără ca această evaluare să mai aibă în vedere și caietul de sarcini. Astfel, se propune eliminarea evaluării specificațiilor „pur tehnice” ale caietului de sarcini de către ANRMAP, cu argumentul că astfel va fi redus termenul necesar evaluării conformității documentației de atribuire.

În condițiile în care ANRMAP nu va mai evalua caietul de sarcini și pentru a evita ca în acest document să fie introduse criterii de calificare restrictive sau disproporționate, sunt introduse prevederi care stabilesc că utilizarea unor criterii de calificare ce nu au fost preluate în fișa de date a achiziției, document evaluat de ANRMAP, conduce la anularea procedurii și reprezintă contravenție.

ANRMAP nu se va mai implica nici în supravegherea operațiunilor de analiză a necesității și oportunității unei achiziții publice, a conformității propunerii tehnice cu specificațiile caietului de sarcini, a prețurilor practicate de către ofertanți, a aspectelor tehnice, economice și/sau juridice cuprinse în rapoartele experților/specialiștilor cooptați în comisiile de evaluare, cu excepția situației financiare a ofertanților, precum și a modului de respectare a obligațiilor contractuale pe parcursul derulării contractelor de achiziție și concesiuni.

Autoritatea contractantă va fi obligată să publice în SEAP numele ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/subcontractantului/terțului susținător în termen de maximum două zile lucrătoare de la data finalizării ședinței de deschidere a ofertelor.

În cazul contractelor de lucrări și servicii care presupun servicii de consultanță sau proiectare, ordonanța stabilește că nu pot face obiectul licitației electronice acele aspecte ale ofertei care implică evaluarea unor elemente „necuantificabile în cifre sau în procente”.

Autoritatea contractantă are obligația de a exclude din procedura aplicată pentru atribuirea contractului de achiziție publică orice ofertant/candidat despre care are cunoștință că, în ultimii cinci ani, a fost condamnat prin hotărârea definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru participare la activități ale unei organizații criminale, pentru corupție, pentru fraudă și/sau pentru spălare de bani, dar și pentru prezentarea de informații false în scopul demonstrării îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție. Dispozițiile vor fi aplicabile și în cazul în care condamnarea privește persoane care fac parte din consiliul de administrație/organul de conducere al ofertantului.

„În practică, nu sunt întâlnite des situații în care este atrasă răspunderea penală a persoanei juridice, în schimb, în forma actuală a textului, sunt acceptați ofertanți cu administratori-directori condamnați”, este explicația din document pentru modificarea legislației actuale.

Pentru selecția și calificarea ofertanților, verificarea situației economice și financiare se va baza în continuare pe declarații bancare, bilanțul contabil și cifra de afaceri globală, dar va fi impusă și o declarație privind profitul obținut în ultimii trei ani, prin care ofertantul să demonstreze că nu se află în situația de declarare a insolvenței sau licihidării.

În cazuri temeinic motivate, autoritatea contractantă poate prelungi o singură dată perioada de evaluare, cu excepția situațiilor în care trebuie să reevalueze ofertele ca urmare a unei decizii a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), a unei hotărâri a Curții de Apel sau a recomandărilor Unității Centrale pentru Verificarea Achizițiilor Publice.

Garanția suplimentară solicitată unui participant la licitație care depune o contestație va fi reținută atât în cazul în care contestația acestuia este respinsă de către CNSC, dar și dacă participantul renunță la contestație. Sancțiunea nu va fi totuși aplicată dacă se renunță la contestație ca urmare a adoptării de către autoritatea contractantă a măsurilor de remediere necesare.

Pentru departajarea ofertelor care au prețul cel mai scăzut identic, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita o nouă propunere financiară, caz în care contractul va fi atribuit ofertantului a cărui nouă propunere financiară are prețul cel mai scăzut, de a atribui contractul pe baza unor criterii suplimentare cu caracter exclusiv tehnic sau de a anula procedura.

În urmă cu trei săptămâni, la conferința Mediafax Talks about European Funds, președintele ANRMAP, Lucian Vlăescu, a anunțat că va propune Guvernului creșterea pragului de la care autoritățile contractante sunt obligate să deruleze proceduri de achiziții publice, fixat în prezent la 15.000 euro.

„Vrem ca acel prag de 15.000 de euro de la care autoritatea contractantă este obligată să inițieze o procedură de achiziție publică să fie ridicat. Evident, nu vom ridica la un nivel foarte înalt, pentru că atunci vom trezi suspiciuni, firesc, la nivelul Comisiei Europene, dar mie mi se pare anormal ca Bulgaria să aibă acest prag la nivelul de 20.000 de euro pentru contractele care au ca obiect produse și servicii și 60.000 de euro pentru lucrări, respectiv 66.000 de euro pentru proiectare, iar România să fie la același nivel la care s-a aflat în 2006”, a spus Vlădescu.

El a arătat că „în urma semnalelor din piață” prețurile la care se fac achizițiile publice pentru contractele de valori relativ scăzute sunt mai mari dacă se parcurge procedura de achiziție publică decât atunci când are loc o achiziție directă.

Fostul președinte al ANRMAP Cristina Trăilă (PDL) a afirmat atunci că actualul Guvern intenționează să ridice pragul de achiziție directă de la 15.000 euro la 20.000 euro pentru bunuri și servicii și la 60.000 euro pentru lucrări, ceea ce ar majora valoarea contractelor astfel atribuite cu 500 milioane euro.